Treceți la conținutul principal

2 chestii scurte cu carti si avioane

Prima.

De foarte multe ori va innebunesc cu posturi apropo de munca mea (adica UnkleJeb Events), insa pana acum inca n-am zis nimic de Bookaholic. Si ar cam fi cazul. Pentru ca e un blog de carte misto (speram noi, cele trei zane care se ocupa de proiect).

Ei bine, de cand cu Bookaholic, am avut revelatia faptului ca trei sferturi din cultura mea literara e construita pe science fiction. De unde si faptul ca postez destul de des recenzii de carti SF si articole care se invart in jurul subiectului. Pentru curiosi si fani Uncle Jebediah (see what I did there? :)) iata o scurta lista de recenzii si sinteze din categoria asta, de care sunt destul de mandra:

Imparatul Gheturilor de Ana Maria Negrila
Drumul de Cormac McCarthy
Fahrenheit 451 de Ray Bradbury
Marte Rosu de Kim Stanley Robinson
The Handmaid's Tale de Margaret Atwood - acum si cu coperta digerabila :)
Un articol despre scandalul dintre George RR Martin si cititorii care asteapta cu (prea multa) nerabdare A Dance With Dragons (despre George RR Martin si Game of Thrones am vorbit deja aici)
Stiti ca imi place Ursula K. Le Guin - cateva lucruri despre ea si cartile ei

later edit:

Carantina de Greg Egan

Cititi, va rog. Nu neaparat pe mine, asa, in general. Dar in special pe mine :)

A doua.

Poate va amintiti povestea bagajelor pierdute de Alitalia si Tarom acum doi ani. N-am facut un update cu finalul ei, ideea e ca mi-au gasit bagajele, si, dupa vreo cinspe telefoane, mi-au spus ca trebuie sa vin sa le iau de la aeroport, altfel le primesc in doua saptamani. Ca, nu-i asa, bagajele se trimit de la aeroport pe o sanie trasa de curci. Cica trebuia sa primesc si bani dupa aia, am primit niste scrisori pe acasa, dar nu m-am mai agitat.

Ei bine, spre Portugalia am zburat cu easyJet, de pe Gatwick. Companie low cost, sa ne intelegem, ceva mai sanatoasa ca Ryan Air sau Flybe, dar cam cu aceleasi preturi. La aeroport, am avut iar ceva probleme cu bagajele (cu toate ca zbor mai des ca Superman, nu sunt ceea ce ai putea numi "light traveller") si a trebuit sa platesc vreo 30 de lire pe bagaj in plus, desi teoretic nu trebuia sa fac asta (intra cumva in pretul biletului, e greu de explicat si putin relevant pentru poveste).

Am platit cu inima indoita, am injurat printre dinti si mi-am luat adio de la banii aia. Pana cand cineva mi-a recomandat, simplu, sa dau un mail in care sa le explic ce s-a intamplat. Asa ca am facut asta ieri, mai mult de plictiseala decat din alte motive.

Guess what. Nu numai ca mi-au raspuns in 15 minute la mail, dar si-au cerut frumos scuze si m-au informat ca banii or sa mi se intoarca in cont in 5 zile lucratoare.

Cand am avut bani de dat, Tarom si Alitalia m-au tinut la coada de era sa pierd avionul si mi-au pierdut bagajele. Acum, cand am bani de luat, easyJet imi raspunde la mail in 15 minute si rezolva problema mai repede decat imi dadeau secretarele de la facultate flit cand ma duceam sa cer adeverinte. Si vorbim de un bilet de trei ori mai ieftin (cel putin).

Trageti voi concluziile.

Uite ca n-au fost doua chestii chiar asa de scurte. V-am pacalit. Chiar credeati ca sunt in stare sa scriu chestii scurte? :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inspirationalul de joi

Bineinteles ca, dupa luni si luni de reflectie si meditatie, 15 sezoane din ER (minus ultimul episod, ii dedic un post special cand il vad) si multa scoala – culmea, fara sa ma duc la cursuri, ca n-am decat niste tutoriale anemice - nu m-am putut abtine. M-am intors la regimul meu de viata preferat, pe reteta blestemat ceasul - trezit - lucrat - dormit in autobuz - lucrat pe genunchi in masina - lucrat in orice loc unde pot sa fur wireless - mancat junk food - uitat la un episod dintr-un serial oarecare (acum sunt intr-o faza cu Cheers , cine ar fi crezut ca Ted Danson chiar a fost sexy pe vremuri) – dormit in perfecta armonie cu patul si urlatorii de la 3 dimineata. Se pare ca asa sunt cablata – cand n-am nimic de facut o iau razna si imi caut ceva de facut, altfel ma simt vinovata ca stau degeaba. Si la cati bani dau aici, sa fiu a naibii daca o sa ma simt vinovata de asa ceva.

Confesiunile unei ucigaşe de balene (I)

Când eram mică, tata avea o vorbă: Mă, ce-i cu toate luminile astea aprinse? Pentru mine şi frate-miu, factura la curent era ultima dintre grijile de pe lume, imediat după cine iese preşedinte şi dacă mai e sau nu Geani paznic la banca de la parter (asta era important, pentru că Geani ne dădea apă când ieşeam afară, ca să nu mai trebuiască să urcăm două etaje până în casă, şi ne lăsa să ne parcăm bicicletele la el în teritoriu).

Despre recenzii and what not

RECÉNZIE s. f. scurtă prezentare cu caracter critic apreciativ a unei lucrări literare sau științifice, a unui spectacol, a unui concert, a unor opere de artă plastică etc. (< germ. Rezension , it. recensione )  ( de aici ) De curând, mi-am amintit cât de aiurea poate să fie pe internet dialogul dintre un autor și cititori, cât de mult din intențiile fiecăruia se pot pierde pe drum și ce haos produc pierderile astea (sub forma unor neînțelegeri care nu pot fi rezolvate, și riscă să se transforme în niște bălăcăreli, pentru că, după cum bine știm, dacă intri în cocină te mânâncă porcii).  Și, odată cu asta, și de două idei fixe peste care am tot dat, și pe vremea când scriam la Metropotam, dar și acum, la Bookaholic, și, de altfel, în toate celalalte colțuri de internet pe unde au mai ajuns textele mele (că printul e mai la adăpost de tembeli, prin simplul fapt că, pentru a arunca cu noroi, trebuie să facă eforturi ceva mai mari). Prima, asta e o recenz...