Uncle Jebediah's Magic Cart

De citit în tandem cu astalaltă mică mărgică intelectuală Când eram mică și nu știam să-mi fac tema la mate, întotdeauna o chemam pe mama să mă ajute. Mama știa matematică, e adevărat. Dar nu cu ce știa ea mă ajuta. Mama venea, se așeza pe un scaun lângă mine, și-mi spunea: ia zi-mi, ce problemă nu-ți iese. Și eu începeam să-i povestesc, iar pe măsură ce mă chinuiam să-i povestesc în așa fel încât să înțeleagă ce nu înțeleg eu, în capul meu se făcea așa o curățenie, tot haosul se disciplina, și de cele mai multe ori, povestindu-i ei ce și cum, reușeam să rezolv singură problema. Pe principiul ăsta, când săptămâna m-am văzut pusă în situația de a-i explica cuiva ce înseamnă exact să ai un studio de fotografie, și, în mod indirect, ce înseamnă să ai un business, am schimbat accidental perspectiva. M-am trezit fără să vreau că văd lumea mea prin ochii lui, aceiași ochi pe care îi aveam și eu acum câțiva ani când mă plimbam prin Birmingham de la o prezentare la alta cu sacoul pe mine

Context: Uncle Jeb Studio trage în poze cuplurile doritoare, pe un fundal vălentinos. Opera se printează pe folie magnetică. Fotografiile sunt gratuite. Capitolul 1: Din filosofia mocangelii  E pe gratis? A, atunci se poate două? E super că e gratis dar - durează prea mult  parcă mi-a ieșit nasul cam strâmb nu puteți să mă faceți mai slabă? pozele astea chiar se lipesc pe frigider? mă așteptam la o poză mai mare... nu puteți să ne prindeți în picioare, de sus până jos? știu că durează între jumătate de oră și o oră, dar eu mă duc la film în 15 minute, nu puteți s-o faceți până atunci?  Când e gata poza?  Maxim o oră.  Nu puteți să ne-o dați pe loc? Numai nouă, așa?  Capitolul 2: Parenthoodu la români Must do: înainte sa pui copilul la poză, neapărat trebuie să-l pieptăni sau să-i dai măcar bretonul într-o parte. Chiar dacă tu încă molfăi șaorma, ai părul explodat și ești îmbrăcat în trening. Nu-mi faceți mie poză, faceți-i lu ăsta micu. Păi pozați împreună. N