Treceți la conținutul principal

10/18

Adica ultimele 10 zile in 18 propozitii aleatorii, pentru ca despre orasul asta nu-s inca in stare sa scriu un text coerent.

Am o biserica evanghelica pe strada, de unde se aud tot timpul cantece si batai din palme.

O vecina de peste drum incearca de cand am venit sa invete Oda Bucuriei la fluier. Ieri, aproape i-a iesit, asa ca s-a apucat de altceva.

Tramvaiul 28 este cel mai ineficient mijloc de transport in comun de la inventia rotii incoace. Partea buna e ca te dai cu el pe dealuri ca in roller coaster.

Lisabona e orasul panoramelor, al pisicilor si al pornirii din panta.

Pisica din casa unde locuiesc ma uraste. M-am trezit cu ea in pat la ora 6 dimineata. Cand i-am zis sa iasa s-a zbarlit la mine. Ce inseamna sa se zbarleasca o pisica la tine, uite aici. Cred ca mi-a furat juma de suflet.

Mi-am inceput internshipul ca cea mai dragut imbracata femeie de serviciu care a spalat vreodata podelele unui palat din secolul XVIII. Vineri, la vernisaj, o sa vin intr-un halat.

Imi place al naibii de tare portugheza, si o prind repede, doar ca nu cred c-o s-o invat vreodata ca lumea pentru ca toti pe-aici abia asteapta sa-si exerseze engleza.

Cuvantul cheie: igualmente. Eficient in special pana inveti 2-3 injuraturi.

Cand trebuie sa-i explici unui englez ce inseamna infinitiv, care e diferenta dintre prepozitie si propozitie si ce mama dracului e ala verb, te intrebi daca nu cumva ai supraestimat putin sistemul ala de invatamant pe care doar ce l-ai alimentat cu maruntis timp de vreun an si ceva.

Daca ti se strica incarcatorul de laptop in Lisabona, mergi cu incredere la familia de pakistanezi Singh, intr-o dugheana asezata strategic intre o patiserie si o macelarie.

Daca vrei plaja, sari in tren si mergi la statiune, altfel rade toata lumea de tine.

Tiganii portughezi nu se au bine cu tiganii romani. Cica le fac rau la afaceri.

Mai la vest de atat nu se poate.

Aparent, am o relatie aproape organica cu laptopul meu. Cand nu merge, il simt inca bazaind linistit, ca pe un picior lipsa.

Cand e de party, e de party. Stai la parter? Scoate boxele pe geam! Mixeaza din balcon! Ti-e pofta de ceva bun? Scoate gratarul in strada! Te-a prins petrecerea cu chilotii pe sarma? Pune niste beculete, ca nu se mai vede.

Nu e nimic ca o sangria bauta dintr-un pahar de plastic, stand in fund sub un palmier, in fum de sardine.

Aseara, pe sub geam, un compatriot imi canta o serenada: Futu-ti mortii ma-tii de nenorocita! Te-am adus aici, ti-am dat ce-a vrut pizda ta, si acu' tu ce faci? N-am aflat ce face nenorocita, ca nici sunetul nu rezista mai mult de 2-3 colturi.

Si, cel mai important: nu urca niciodata in tramvai pe usa din spate! S-ar putea sa fii linsat.

Até ja!

Comentarii

vali1313 a spus…
"Mai la vest de atat nu se poate."

Ba se poate... apusul este un răsărit văzut din spate! (Asta chiar mi-a plăcut!)
Ioana a spus…
Sau, cum zicea prietenul Burgess: "In dimineata aceea, soarele rasari de la vest."

Postări populare de pe acest blog

Alice in Chains 2009 - grunge cu freza afro

Asta primavara, pe cand imi planuiam eu viitorul harnica precum furnica, gandindu-ma ca in ultimii doi ani prea am cantat si am petrecut (ca greierele, v-ati prins, da?), am ales sa plec in Marea Britanie pentru foarte multe motive plicticoase, pe care nu le insir acum, ca nu despre asta e vorba in postul asta. Si totusi, dintre toate chestiile pe care le asteptam aici, cea care m-a bucurat cel mai mult, ca pe un pusti care si cand se face mare, tot mai are chef sa joace patratica, este ca UK este the bloody center of the world cand vine vorba de muzica. Iar avantajul de a sta in Birmingham este ca aici se intampla, de obicei, aceleasi chestii ca in Londra, doar ca la juma de pret.

Cum am schiat pe ploaie

Nu ma intelegeti gresit. Nu sunt mare schioare. Ba chiar anul trecut, in Austria, m-am trantit in mijlocul partiei si am inceput sa urlu ca un drac pana a venit un nene sa ma intrebe daca nu vreau sa ma duca el cu masina pana jos. I-am zis ca da, mi-am urcat schiurile in portbagaj si mi-am jurat ca eu nu mai urc in varful muntelui decat ca sa admir peisajul.