Treceți la conținutul principal

Doua cu Take It Easy Hospital

Adica doua vesti am pentru voi:

1. Joi, 3 februarie, adica saptamana viitoare, in Control, ora 20, avem proiectie No One Knows About Persian Cats. Intrare moca. Ca sa vedeti cam care e treaba cu Take It Easy Hospital si sa intelegeti de ce e musai sa fiti la concert pe 11 februarie. La ora 9. Pica intr-o vineri.  



2. In deschidere la Take It Easy Hospital veti avea ocazia sa ii vedeti pe baietii de la Aeroport. Stii voi. Cu Simona Ionescu. Daca nu stiti, ascultati aici.

UnkleJeb va multumeste pentru atentie si va asteapta si la vizionare, si la concert. Cheers!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Confesiunile unei ucigaşe de balene (I)

Când eram mică, tata avea o vorbă: Mă, ce-i cu toate luminile astea aprinse? Pentru mine şi frate-miu, factura la curent era ultima dintre grijile de pe lume, imediat după cine iese preşedinte şi dacă mai e sau nu Geani paznic la banca de la parter (asta era important, pentru că Geani ne dădea apă când ieşeam afară, ca să nu mai trebuiască să urcăm două etaje până în casă, şi ne lăsa să ne parcăm bicicletele la el în teritoriu).

Din gândurile aleatorii ale unui fotograf, despre viaţă, lume, univers şi... DA FUCK? De acolo tragem concertul ăsta???

Partea întâi Drag ă organizator ule de evenimente. Fotograful e prietenul tău . Fotograful de concert nu e un paparazzi sucit care, odată ce are voie să se mişte liber cu aparatul de gât prin perimetrul festivalului, o să caute să pozeze cele mai urâte chestii peste care se nimereşte să dea. N-o să pozeze interioare de toalete ecologice, nici saci de gunoi supraplini. Pentru că el nu vine la un festival sau concert ca să facă poze urâte. Fotograful de concert vrea să surprindă atmosfera, oamenii, vibe-ul locului. Vrea să prindă costumaţii ciudate, freze ciudate, oameni care fac chestii fun şi mişto. Vrea să surprindă artiştii de pe scenă în cele mai interesante ipostaze şi vrea sa stea cât mai aproape de scenă pentru a face treaba asta, pentru că din public, în timp ce-şi ia coate-n gură şi m*i de la plătitorii de bilet pe care îi deranjează, s-ar putea să nu reuşească să-şi facă meseria aşa cum trebuie. Nu vrea să stea în faţă pentru că se crede jmecher şi pretin...

Fuck you, Tarom & Alitalia

N-am mai avut de mult un hatelist. Sincer, n-am prea avut de ce. Dupa trei ani de injurat secretarele de la facultate, vanzatoarele de la chioscurile de bilete, traficul din Bucuresti si cainii vagabonzi am ajus intr-o tara care, desi e departe de a fi perfecta, nu prea iti da motive sa iti smulgi parul din cap de zece ori pe zi si sa repeti Gusfraba pana ti se imbarliga limba in gura, numai ca sa nu pocnesti pe cineva. Dar ieri a foat o zi in care totul a mers prost. A fost un joi 17 cu atatea ghinioane si idioti ca nu-mi vine sa cred ca am ajuns intreaga acasa.