Treceți la conținutul principal

10/18

Adica ultimele 10 zile in 18 propozitii aleatorii, pentru ca despre orasul asta nu-s inca in stare sa scriu un text coerent.

Am o biserica evanghelica pe strada, de unde se aud tot timpul cantece si batai din palme.

O vecina de peste drum incearca de cand am venit sa invete Oda Bucuriei la fluier. Ieri, aproape i-a iesit, asa ca s-a apucat de altceva.

Tramvaiul 28 este cel mai ineficient mijloc de transport in comun de la inventia rotii incoace. Partea buna e ca te dai cu el pe dealuri ca in roller coaster.

Lisabona e orasul panoramelor, al pisicilor si al pornirii din panta.

Pisica din casa unde locuiesc ma uraste. M-am trezit cu ea in pat la ora 6 dimineata. Cand i-am zis sa iasa s-a zbarlit la mine. Ce inseamna sa se zbarleasca o pisica la tine, uite aici. Cred ca mi-a furat juma de suflet.

Mi-am inceput internshipul ca cea mai dragut imbracata femeie de serviciu care a spalat vreodata podelele unui palat din secolul XVIII. Vineri, la vernisaj, o sa vin intr-un halat.

Imi place al naibii de tare portugheza, si o prind repede, doar ca nu cred c-o s-o invat vreodata ca lumea pentru ca toti pe-aici abia asteapta sa-si exerseze engleza.

Cuvantul cheie: igualmente. Eficient in special pana inveti 2-3 injuraturi.

Cand trebuie sa-i explici unui englez ce inseamna infinitiv, care e diferenta dintre prepozitie si propozitie si ce mama dracului e ala verb, te intrebi daca nu cumva ai supraestimat putin sistemul ala de invatamant pe care doar ce l-ai alimentat cu maruntis timp de vreun an si ceva.

Daca ti se strica incarcatorul de laptop in Lisabona, mergi cu incredere la familia de pakistanezi Singh, intr-o dugheana asezata strategic intre o patiserie si o macelarie.

Daca vrei plaja, sari in tren si mergi la statiune, altfel rade toata lumea de tine.

Tiganii portughezi nu se au bine cu tiganii romani. Cica le fac rau la afaceri.

Mai la vest de atat nu se poate.

Aparent, am o relatie aproape organica cu laptopul meu. Cand nu merge, il simt inca bazaind linistit, ca pe un picior lipsa.

Cand e de party, e de party. Stai la parter? Scoate boxele pe geam! Mixeaza din balcon! Ti-e pofta de ceva bun? Scoate gratarul in strada! Te-a prins petrecerea cu chilotii pe sarma? Pune niste beculete, ca nu se mai vede.

Nu e nimic ca o sangria bauta dintr-un pahar de plastic, stand in fund sub un palmier, in fum de sardine.

Aseara, pe sub geam, un compatriot imi canta o serenada: Futu-ti mortii ma-tii de nenorocita! Te-am adus aici, ti-am dat ce-a vrut pizda ta, si acu' tu ce faci? N-am aflat ce face nenorocita, ca nici sunetul nu rezista mai mult de 2-3 colturi.

Si, cel mai important: nu urca niciodata in tramvai pe usa din spate! S-ar putea sa fii linsat.

Até ja!

Comentarii

vali1313 a spus…
"Mai la vest de atat nu se poate."

Ba se poate... apusul este un răsărit văzut din spate! (Asta chiar mi-a plăcut!)
Ioana a spus…
Sau, cum zicea prietenul Burgess: "In dimineata aceea, soarele rasari de la vest."

Postări populare de pe acest blog

Inspirationalul de joi

Bineinteles ca, dupa luni si luni de reflectie si meditatie, 15 sezoane din ER (minus ultimul episod, ii dedic un post special cand il vad) si multa scoala – culmea, fara sa ma duc la cursuri, ca n-am decat niste tutoriale anemice - nu m-am putut abtine. M-am intors la regimul meu de viata preferat, pe reteta blestemat ceasul - trezit - lucrat - dormit in autobuz - lucrat pe genunchi in masina - lucrat in orice loc unde pot sa fur wireless - mancat junk food - uitat la un episod dintr-un serial oarecare (acum sunt intr-o faza cu Cheers , cine ar fi crezut ca Ted Danson chiar a fost sexy pe vremuri) – dormit in perfecta armonie cu patul si urlatorii de la 3 dimineata. Se pare ca asa sunt cablata – cand n-am nimic de facut o iau razna si imi caut ceva de facut, altfel ma simt vinovata ca stau degeaba. Si la cati bani dau aici, sa fiu a naibii daca o sa ma simt vinovata de asa ceva.

Confesiunile unei ucigaşe de balene (I)

Când eram mică, tata avea o vorbă: Mă, ce-i cu toate luminile astea aprinse? Pentru mine şi frate-miu, factura la curent era ultima dintre grijile de pe lume, imediat după cine iese preşedinte şi dacă mai e sau nu Geani paznic la banca de la parter (asta era important, pentru că Geani ne dădea apă când ieşeam afară, ca să nu mai trebuiască să urcăm două etaje până în casă, şi ne lăsa să ne parcăm bicicletele la el în teritoriu).

Despre recenzii and what not

RECÉNZIE s. f. scurtă prezentare cu caracter critic apreciativ a unei lucrări literare sau științifice, a unui spectacol, a unui concert, a unor opere de artă plastică etc. (< germ. Rezension , it. recensione )  ( de aici ) De curând, mi-am amintit cât de aiurea poate să fie pe internet dialogul dintre un autor și cititori, cât de mult din intențiile fiecăruia se pot pierde pe drum și ce haos produc pierderile astea (sub forma unor neînțelegeri care nu pot fi rezolvate, și riscă să se transforme în niște bălăcăreli, pentru că, după cum bine știm, dacă intri în cocină te mânâncă porcii).  Și, odată cu asta, și de două idei fixe peste care am tot dat, și pe vremea când scriam la Metropotam, dar și acum, la Bookaholic, și, de altfel, în toate celalalte colțuri de internet pe unde au mai ajuns textele mele (că printul e mai la adăpost de tembeli, prin simplul fapt că, pentru a arunca cu noroi, trebuie să facă eforturi ceva mai mari). Prima, asta e o recenz...