Treceți la conținutul principal

Lambshade x 3

Nu stiu ce faceti voi weekend-ul asta, dar Uncle Jebediah merge la concerte. De maine pana sambata. Pentru ca prietenii de la The Goodie Bag Company, in colaborare cu UnkleJeb Events (wink), va aduc zilele astea la Bucuresti formatia Lambshade, venita tocmai din Olanda. Un rock curat, o trupa ceva mai mainstream decat chestiile cu care v-am chinuit urechile pana acum.



As putea sa va spun multe despre Lambshade - cine sunt, pe unde au mai cantat, cate albume au, dar asta puteti sa aflati si singuri de aici si de aici. Mai important decat toate detaliile astea este, zic eu, faptul ca baietii astia chiar si-au dorit foarte mult sa vina in Romania, si au facut eforturi serioase (financiare si nu numai) pentru ca aceste concerte sa se intample. Numai pentru chestia asta, si tot merita sa va faceti aparitia la macar unul din concertele lor.

In plus, nu va imaginati ca cele trei evenimente vor fi identice. Una dintre cele mai mari provocari pe care le-am intampinat vreodata cu UnkleJeb Events a fost chiar aceea de a le oferi oamenilor motive sa vina in fiecare seara sa ii vada :)

Astfel, maine seara, la ora 7, la Guitar Shop, Lambshade presteaza un unplugged (prin amabilitatea prietenului Andrei, care a mai fost pomenit pe acest minunat blog cel putin odata). Si stiti cum e un unplugged. Cu chitari acustice, periute si alte nebunii. Muzica buna cu ceai.

 
Dar nu fiti dezamagiti, pentru ca aveti ocazia sa beti destula bere vineri, cand, in Fabrica, Lambshade vor canta alaturi de Les Elephants Bizarres.


Iar pentru un eveniment mai artsy, veniti sambata la Atelierul de Productie, la vernisajul expozitiei Light and Shades, unde veti avea ocazia sa vedeti lucrari de Roxana Enache, Radu Popescu si Alexandru Nimurad si sa ii ascultati, impreuna cu Lambshade, pe cei de la The Mono Jacks.

Daca va incanta vreunul dintre cele trei, va invit sa dati un attend aici, aici sau aici. In rest, ne vedem joi. Vorba aia. Si pana atunci, va las cu formatia:


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inspirationalul de joi

Bineinteles ca, dupa luni si luni de reflectie si meditatie, 15 sezoane din ER (minus ultimul episod, ii dedic un post special cand il vad) si multa scoala – culmea, fara sa ma duc la cursuri, ca n-am decat niste tutoriale anemice - nu m-am putut abtine. M-am intors la regimul meu de viata preferat, pe reteta blestemat ceasul - trezit - lucrat - dormit in autobuz - lucrat pe genunchi in masina - lucrat in orice loc unde pot sa fur wireless - mancat junk food - uitat la un episod dintr-un serial oarecare (acum sunt intr-o faza cu Cheers , cine ar fi crezut ca Ted Danson chiar a fost sexy pe vremuri) – dormit in perfecta armonie cu patul si urlatorii de la 3 dimineata. Se pare ca asa sunt cablata – cand n-am nimic de facut o iau razna si imi caut ceva de facut, altfel ma simt vinovata ca stau degeaba. Si la cati bani dau aici, sa fiu a naibii daca o sa ma simt vinovata de asa ceva.

Confesiunile unei ucigaşe de balene (I)

Când eram mică, tata avea o vorbă: Mă, ce-i cu toate luminile astea aprinse? Pentru mine şi frate-miu, factura la curent era ultima dintre grijile de pe lume, imediat după cine iese preşedinte şi dacă mai e sau nu Geani paznic la banca de la parter (asta era important, pentru că Geani ne dădea apă când ieşeam afară, ca să nu mai trebuiască să urcăm două etaje până în casă, şi ne lăsa să ne parcăm bicicletele la el în teritoriu).

Despre recenzii and what not

RECÉNZIE s. f. scurtă prezentare cu caracter critic apreciativ a unei lucrări literare sau științifice, a unui spectacol, a unui concert, a unor opere de artă plastică etc. (< germ. Rezension , it. recensione )  ( de aici ) De curând, mi-am amintit cât de aiurea poate să fie pe internet dialogul dintre un autor și cititori, cât de mult din intențiile fiecăruia se pot pierde pe drum și ce haos produc pierderile astea (sub forma unor neînțelegeri care nu pot fi rezolvate, și riscă să se transforme în niște bălăcăreli, pentru că, după cum bine știm, dacă intri în cocină te mânâncă porcii).  Și, odată cu asta, și de două idei fixe peste care am tot dat, și pe vremea când scriam la Metropotam, dar și acum, la Bookaholic, și, de altfel, în toate celalalte colțuri de internet pe unde au mai ajuns textele mele (că printul e mai la adăpost de tembeli, prin simplul fapt că, pentru a arunca cu noroi, trebuie să facă eforturi ceva mai mari). Prima, asta e o recenz...