Treceți la conținutul principal

Ma uraste femeile

Deci oficial am renuntat sa imi mai fac prietene fete. Nu merge si pace. Nu stiu care e treaba, ca doar avem toate aceleasi dotari (ma rog, mai mari sau mai mici) si salivam dupa membrii aceleiasi rase triste (m-am gandit mult la continuarea frazei asteia, dar nu reusesc sa ii individualizez mai mult fara sa ii jignesc, si nu-i frumos din partea mea sa musc mana care face cinste atunci cand iesim in oras).

Si totusi, nu merge, dom'le, si pace. Sunt un alien. Cred ca din cauza ca nu stiu cand tre sa merg la brat cu ele. In momentul ala se face un juramant secret, o fratie in care nu ai loc daca nu ai trecut un test de-ala super super super secret. Esti outsider, esti ca un catolic excomunicat, cromozomul X se transforma incet in Y, esti o creatura care n-are decat sa stea cu barbatii. Acolo, in colt, la cenusa, sa roada un os si sa separe lintea de mazare.

Adica, na, eu am incercat. Da nu e de mine. Si cum, necum, ajung sa stau tot cu fiintele alea ciudate cu voce groasa si par pe spate.




***

Cat de ciudat e sa fie totul dragut in jurul tau si totusi sa ai senzatia ca lipseste ceva. Si mai rau, sa nu stii ce. Sa fii inconjurat de lume, dar sa te simti complet singur. Sa ai senzatia ca stai sub un clopot de sticla, prin care vezi, dar nu simti nimic. Cateodata pur si simplu iti dai seama ca a-ti baga capul intr-un cuptor nu e o idee chiar atat de sarita de pe fix.




***

Stiati ca japonezii sa imbraca in chimono cand merg in vizita la Buckingham?






***

In Stratford upon Avon exista un magazin in care e Craciun tot anul. Si Shakespeare e un fel de Dracula: omniprezent - in carciumi, feluri de mancare, nume de magazine de suveniruri, pe tricouri. Si sub forma de statui de-alea cu capul mare care se pun pe bordul masinii ca sa dea din cap.





***

Fumatul leaga oamenii mai tare ca bautura. Mai ales intr-o tara in care un pachet de tigari e 7 lire.



***



Sunt in Birmingham de doua saptamani si deja am gasit o trupa care imi place. Se numeste Arcadian Kicks si i-am vazut live in Sound Bar, un bar simpatic care mi-a amintit totusi ca mi-e foarte dor de hrubele din Bucuresti.




***

Si uite asa mi s-a terminat creditul.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Din gândurile aleatorii ale unui fotograf, despre viaţă, lume, univers şi... DA FUCK? De acolo tragem concertul ăsta???

Partea întâi Drag ă organizator ule de evenimente. Fotograful e prietenul tău . Fotograful de concert nu e un paparazzi sucit care, odată ce are voie să se mişte liber cu aparatul de gât prin perimetrul festivalului, o să caute să pozeze cele mai urâte chestii peste care se nimereşte să dea. N-o să pozeze interioare de toalete ecologice, nici saci de gunoi supraplini. Pentru că el nu vine la un festival sau concert ca să facă poze urâte. Fotograful de concert vrea să surprindă atmosfera, oamenii, vibe-ul locului. Vrea să prindă costumaţii ciudate, freze ciudate, oameni care fac chestii fun şi mişto. Vrea să surprindă artiştii de pe scenă în cele mai interesante ipostaze şi vrea sa stea cât mai aproape de scenă pentru a face treaba asta, pentru că din public, în timp ce-şi ia coate-n gură şi m*i de la plătitorii de bilet pe care îi deranjează, s-ar putea să nu reuşească să-şi facă meseria aşa cum trebuie. Nu vrea să stea în faţă pentru că se crede jmecher şi pretin...

Confesiunile unei ucigaşe de balene (I)

Când eram mică, tata avea o vorbă: Mă, ce-i cu toate luminile astea aprinse? Pentru mine şi frate-miu, factura la curent era ultima dintre grijile de pe lume, imediat după cine iese preşedinte şi dacă mai e sau nu Geani paznic la banca de la parter (asta era important, pentru că Geani ne dădea apă când ieşeam afară, ca să nu mai trebuiască să urcăm două etaje până în casă, şi ne lăsa să ne parcăm bicicletele la el în teritoriu).

Svenja, Romania si distanta

Suntem o generatie de migratori. Mi-a luat mult sa inteleg asta, am crezut ca e doar un motor care ma impinge pe mine, ca poate fug eu de ceva. Dar e suficient sa ma uit in jur – stiu extrem de putini oameni pentru care Romania e suficienta, care n-au plecat sau nu planuiesc sa plece pe undeva, macar o vreme. Unii nu vor sa se mute pentru cateva luni, un an, doi, sau pentru totdeaua, ci doar umbla, cat pot ei de mult, se duc unde vad cu ochii, dincolo de vacantele all inclusive in Bulgaria si shoppingul la Viena.